Sindromul de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian se manifestă clinic prin senzație de amorțeală, furnicături sau durere la nivelul mâinii. Tunelul carpian este localizat pe fața dorsală a încheieturii mâinii și este format din oasele mâinii pe o parte și de ligamentul carpian transversal pe de alta. Nervul median trece prin tunelul carpian și ajunge în regiunea palmară.

Nervul median controlează inervația motorie și senzitivă a degetului mare și a celorlalte degete cu excepția degetului mic. Sindromul de tunel carpian apare atunci când țesuturile din jurul tendoanelor flexoare se inflamează, cresc în dimensiuni și pun presiune asupra nervului median. De cele mai multe ori cauzele apariției sindromului de tunel carpian sunt necunoscute. Există însă o serie de factori care contribuie la dezvoltarea bolii. Dintre aceștia amintim:

  • Activitatea: Repetarea acelorași miscări pentru o perioadă lungă de timp poate afecta tendoanele și produce inflamație.
  • Afecțiunile asociate: afecțiunile glandei tiroide, obezitatea, artrita reumatoidă sau diabetul zaharat.
  • Sarcina

Dacă suferiți de sindrom de tunel carpian și nu l-ați tratat, simptomele pot dura o perioadă lungă de timp, se pot agrava sau, dimpotrivă, pot chiar să dispară și să reapară. Deoarece boala se agravează în timp, cu cât mai repede se începe tratamentul, cu atât este mai bine.

Simptome

Primele simptome ale sindromului de tunel carpian sunt furnicăturile, amorțeala și mâncărimea la nivelul palmei și degetului mare sau arătătorului și degetelor mijlocii. Simptomele sunt mai accentuate în primele ore ale dimineții sau pe timpul nopții și pacientul se trezește cu senzația de amorțeala a mâinilor, după o noapte de odihnă scăzând forța musculară.

Ce se întâmplă în cazurile grave?

Pe măsură ce sindromul de tunel carpian se agravează, este posibil să nu mai puteți apuca obiectele cu aceeași ușurință deoarece mușchii mâinii se atrofiază. De asemenea, este posibil ca durerile și crampele musculare să se acutizeze. Sindromul de tunel carpian poate să interfereze cu capacitatea pacientului de a realiza activitățile cotidiene. Astfel, în timp, nervul median începe să-și piardă funcția din cauza iritației sau a presiunii, fapt ce poate duce la:

  • impulsuri nervoase mai lente
  • pierderea simțului tactic în degete
  • pierderea puterii și coordonării mâinii, în special capacitatea de a folosi degetul mare

Se pare că femeile sunt de trei ori mai susceptibile de a dezvolta sindrom de tunel carpian, comparativ cu bărbații deoarece, în general, ele au un tunel carpian mai mic decât al bărbaților. În cazul în care afecținuea apare în timpul sarcinii, simptomele dispar de obicei la câteva luni după naștere.

Unele studii sugerează faptul că sindromul de tunel carpian apare ca urmare a suprasolicitării din cadrul unor meserii sau profesii, care necesita realizarea unor mișcări repetitive, uneori intense și care realizează un stress mecanic deosebit asupra mâinii și încheieturii. Aceste meserii includ urmăroarele profesii: muncitor pe linia de asamblare, croitoreasă, brutar, coafeză, muzician etc.

Examinare

Medicul va încerca să recreeze simptomele acestei afecțiuni prin examinarea încheieturii mâinii în diferite poziții sau apăsând de-a lungul traiectului nervului median până la apariția senzaței de furnicatură sau amorțeală la nivelul degetelor. De asemenea se recomandă efectuarea unui test EMG. Testarea electrică a funcției nervului median (EMG) se face de cele mai multe ori pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului și pentru a evalua cea mai bună optiune de tratament.

Tratament

Atunci când sunt tratate de timpuriu, simptomele sindromului de tunel carpian pot fi ameliorate cu măsuri simple, fără o intervenție chirurgicală. Se va urmări:

  • Schimbarea stilului de viață: Activitățile care cauzează simptome trebuie sa fie modificate sau oprite, dacă este posibil. În cazul în care simptomele sunt datorate mișcării repetitive ale mâinii, puteți lua pauze mai des sau reduce pe cât posibil activitatea care provoca durere. Există anumite exerciții de întindere și de fortifiere musculară care pot avea un efect benefic.
  • Imobilizarea – Medicul poate să vă ceară să purtați o orteză sau atelă pe timpul nopții pentru a menține încheietura mâinii într-o poziție neutră și pentru a reduce presiunea asupra nervilor. Acest lucru previne iritarea nocturnă a nervului median care apare la mișcările de răsucire ale încheieturii mâinii din timpul somnului. De asemenea, purtarea unei atele în timpul activităților care agravează simptomele poate fi de folos.
  • Medicația – Antiinflamatoarele non steroidiene reduc durerea și inflamația.

Dacă toate încercările de a controla simptomele au eșuat, chirurgia poate fi utilă și necesară pentru a reduce presiunea asupra nervului median. Decizia de a interveni chirurgical se bazează în mare parte pe severitatea simptomelor, dar și ca urmare a lipsei de răspuns la tratamentul nonchirurgical.

Prevenție

Cea mai importantă recomandare de prevenție a bolii este evitarea suprasolicitării mâinilor, menținerea unei greutăți corespunzătoare, realizarea unor exerciții fizice care să ajute flexibilitatea mâinii, încetarea activităților care creeaza disconfort local, și folosirea ortezelor pentru încheieturi.

Nu uitați: este foarte important să nu ignorați afecțiunea și să vă prezentați cât mai repede la medic!

Sursa text: WebMD
Foto: Freepik.com

 

2015 © Copyright - IDS Laboratories

Pentru urgente medicale in afara orelor de program apelati oricand, cu incredere 112, numarul unic de urgenta.